miercuri, 26 noiembrie 2008

Putintica rabdare...

Nu știu voi cum stați cu nervii, însă eu am cam ajuns sătul de unele aspecte ale vieții din București, mai ales dacă esti ciclist.

De exemplu:

- benzile de biciclete sunt puse cum nu se putea mai prost (fie in locuri pe unde nu prea ai ce căuta sau cum ajunge, cum e cazul pe Splai, fie pe trotuare de juma' de metru lățime unde oricum nu încapi și te mai înjură și pietonii, fie se termină brusc în vre-o cabină telefonică, stâlp de electricitate și exemplele pot continua).

- mașinile parcate pe trotuare fie peste benzile de biciclete, fie chiar pe colț blocând accesul pe trotuar (mai ales acolo unde bordura este coborâtă pentru a putea urca bicicleta, căruciorul, scaunul cu rotile sau altele) și în general cei care parchează complet ignoranți față de restul lumii de parcă nu ar mai exista nimeni în afară de ei pe stradă. Mă enervează de fapt toți mitocanii și toate mitocăniile de pe stradă.

- polițiștii pentru că par în plus de cele mai multe ori, de parcă sunt plătiți din buzunarele noastre să stea și eventual să fie luați la mișto de cei din jur. Pentru că deși în fața lor, sub nasul lor, se întamplă contravenții zi de zi nu iau nici o măsură. Am ajuns să nu-i mai suport.

- câinii comunitari, care umbla nestingheriți prin orașul ăsta și lipsa de implicare din partea autorităților. 

Mai sunt și multe altele însă vreau totuși să încerc și o notă optimistă.
Apreciez spre exemplu inițiativa Primăriei Generale de a aloca benzi dedicate pentru RATB, Ambulanță, Poliție (sper doar ca nu se va întâmpla ca pe Kogalniceanu unde circula cine vrea, din nou Poliția să trăiască !) și de a interzice parcarea pe prima bandă acolo unde strada are 2 benzi pe sens.

Aștept cu foarte mare interes un plan coerent legat de pistele de biciclete astfel încât sa știu ca pot ajunge în siguranță din orice punct A in orice punct B.

Până atunci mă mai crizez un pic.

Niciun comentariu: