luni, 4 mai 2009

Marsul Velorutionarilor



Deja o traditie, 1 Mai 2009 a insemnat o noua escapada ciclista Bucuresti-Constanta.
Anul acesta a fost mai fructuos ca pana acum, mai mult de 70 de ciclisti fiind prezenti la start.


Grupul s-a strans vineri dimineata la ora 8:00 intr-o parcare de langa Metro Voluntari pentru a pleca plin de entuziasm catre destinatia primei zile, statiunea Amara, la 7 km langa Slobozia.


Desi pregatiti, conform prognozei meteo, de ploaie, vremea ne-a rasfatat cu cer senin si soare, o buna ocazie sa ajungem in Slobozia deja bronzati dupa primii 120 km.


Insa parca pentru a ne spala pacatele sau cel putin sudoarea si praful primei zile, ultimii 7 km. spre Amara au fost udati de o ploaie belicoasa care ne-a inmuiat bine de tot.


E o buna ocazie sa le multumesc celor de la Hotel Parc unde am fost cazati pentru ca am avut caloriferele pregatite sa ne usuce hainele. A fost chiar un pic prea mult, pentru ca am ajuns sa dormim cu geamurile deschise, desi afara erau cel mult 5 grade.


Dupa o noapte foarte scurta (adunarea de dimineata a fost la ora 7:30) dar odihnitoare, am constatat cu tristete ca ziua de sambata nu s-a mai anuntat ingaduitoare cu noi.

Vremea mohorata, vantul si ploaia pe alocuri facand unele persoane (printre care, spre rusinea mea, si eu) sa se retraga o bucata de drum la adapostul masinilor de asistenta.


Spre admiratia mea marea majoritate a participantilor nu au renuntat dupa aceasta proba de determinare. Din acest motiv la prima oprire am dat bicicleta jos din suport, si echipat ca de iarna m-am alaturat din nou grupului.


Va recomand, din proprie experienta sa nu va imbracati niciodata gros cu haine de ploaie peste. Veti obtine, ca mine, efect de sauna, motiv pentru care desi ploaia nu a patruns am reusit sa ud 3 straturi de haine. Astfel, dupa Harsova, in cadrul pauzei de pranz am fost nevoit sa schimb toate hainele ude pe unele uscate.

Conditiile meteo nu s-au schimbat nici de la Harsova, insa pentru prima data vantul si-a schimbat directia, incepand in sfarsit sa bata din spate. Grupul a inceput sa faca progrese remarcabile, viteza medie crescand de la 20-22 km/h la 30-35 km/h.


Ultimii 30 km s-au parcurs chiar cu o media de 35-40 km/h, lucru remarcabil tinand cont ca au fost oameni care au mers pe MTB, biciclete de treking, tandem, nu doar cursiere. Am ajuns astfel la intrarea in Constanta in jurul orei 18:15, cu aproximativ 45 minute mai devreme decat era estimat.


Cateva lucruri admirabile care merita tinute minte:

-nu conteaza varsta. Au existat participanti de 17 ani dar si de 72 ani (mi-as dori ca acum sa am conditia fizica a domnilor de 60 sau 70 ani care au participat la acest mars). Jos palaria.
-nu conteaza handicapul. Trebuie sa remarc prezenta pe tandem a lui Florin care este nevazator.
-nu conteaza performanta. Apreciez intelegerea ciclistilor "de meserie" care au avut rabdarea sa mearga in ritmul celorlalti, astfel ca desi plutonul se intindea uneori pe mai bine de 3 km, ne regrupam in mod regulat.
-nu conteaza bugetul sau materialul tehnic.


Acestea sunt de fapt mesajele acestui mars. Bicicleta este pentru oricine. Nu conteaza varsta, starea fizica ori bugetul.


Bicicleta este mijlocul de transport care a creat in premiera mobilitate omenirii, a contribuit in mare masura la intarirea relatiilor sociale. In acelasi timp este unul din cele mai eficiente mijloace de transport (ma refer aici la formula fizica a randamentului). Este cu siguranta nepoluanta si acest aspect trebuie din nou si din nou intarit.


Bicicleta nu trebuie interzisa, cu atat mai mult in orase congestionate de trafic si gatuite de poluare. Ea trebuie incurajata. Pe langa reducerea poluarii creaza conditie fizica celor din sa. Mens sana in corpore sana, remember?


O bicicleta iti permite sa ajungi mai repede la birou decat cu masina, costa mai putin decat carburantul folosit anual pentru drumul pana la serviciu sau pana la "paine".


Un oras cu biciclete multe este un oras mai sanatos. Un oras mai sanatos are oameni mai sanatosi. Oamenii mai santosi fac copii mai sanatosi.


Mai trebuie oare adaugat ceva?


















Niciun comentariu: