Turul Transilvaniei 13-26 August 2011

A sosit momentul sa imi implinesc o dorinta mai veche, mai exact care dateaza din vremea liceului.
Sambata, 13 August, voi pleca intr-o tura  de 2 saptamani prin tara.

Titlul sugereaza cel mai bine traseul, pentru ca de fapt tura va ocoli Podisul Transilvaniei.
Voi descrie mult mai in detaliu tura pe masura ce voi inainta prin tinuturile mioritice, insa acum voi descrie in linii mari ce urmeaza:

Sambata 13 August - cu trenul pana la Brasov, iar de la Brasov tura incepe cu punctele primei zile, Sfantu Gheorghe si apoi Baile Tusnad.

Duminica 14 August - Baile Tusnad - Miercurea Ciuc - Gheorgheni.

Luni 15 August - Gheorgheni - Lacul Rosu - Cheile Bicazului - Bicaz

Marti 16 August - Bicaz - Poiana Teiului - Vatra Dornei

Miercuri 17 August - Vatra Dornei - Borsa - Viseu de Jos

Joi 18 August -Viseu de Jos - Sighetul Marmatiei

Vineri 19 August - Sighetul Marmatiei - Cavnic - Baia Mare

Sambata 20 August -Baia Mare - Jibou - Zalau

Duminica 21 August - Zalau - Oradea

Luni 22 August - Oradea - Beius

Marti 23 August - Beius - Brad

Miercui 24 August - Brad - Rosia Montana

Joi 25 August - Rosia Montana - Alba Iulia - Sebes

Vineri 26 August - Sebes - Ranca (Transalpina)


Aici se va incheia turul. Pentru ca multe lucruri se pot intampla pe parcurs incerc sa pastrez suficienta flexibilitate in planificarea etapelor.

Va urma...

Prima Evadare (sau Marea Evadare)

Duminica 10 mai 2009

Ora 08:30

Locatia: Academia de Politie (Baneasa) plecare- Complex Astoria(Snagov) sosire.

Vremea: nemaipomenita (soare, 25 grade C, la pranz 30-31)

Actiune: maraton cross-country

Distanta: 56 km

Nr. participanti: Multi.Foarte Multi. Peste 500

Traseu: mediu (in principal datorita denivelarilor foarte dese lasate de tractoare) insa variat, o combinatie de macadam, asfalt, drum de pamant prin padure, camp, iarba, uracari scurte, coborari, drum lat dar si single trail pe coborare. Superb.

Organizare: foarte buna. Spun asta din mai multe motive:

-organizatorii au fost voluntari;

-distanta foarte mare de acoperit (astfel ca marcarea a fost o munca titanica)

-numarul de participanti a fost urias (care cu mici exceptii datorate pana la urma distantelor au avut acces la lichide, energizante dar si cadouri).

Concluzie: Mai vreau. Si nu numai in tara. Mai e loc destul in jurul Bucurestului. Urmeaza Concordia :-)

Evadarea pe sticla:

http://www.youtube.com/watch?v=1-MGsSPMVfA&eurl=http%3A%2F%2Fprimaevadare%2Ero%2F&feature=player_embedded

http://www.antena1.ro/index.php?page=news&subcat=1&id=50802&currentPage=1

http://www.tvr.ro/articol.php?id=62480&c=146

Marsul Velorutionarilor

Deja o traditie, 1 Mai 2009 a insemnat o noua escapada ciclista Bucuresti-Constanta.
Anul acesta a fost mai fructuos ca pana acum, mai mult de 70 de ciclisti fiind prezenti la start.


Grupul s-a strans vineri dimineata la ora 8:00 intr-o parcare de langa Metro Voluntari pentru a pleca plin de entuziasm catre destinatia primei zile, statiunea Amara, la 7 km langa Slobozia.


Desi pregatiti, conform prognozei meteo, de ploaie, vremea ne-a rasfatat cu cer senin si soare, o buna ocazie sa ajungem in Slobozia deja bronzati dupa primii 120 km.


Insa parca pentru a ne spala pacatele sau cel putin sudoarea si praful primei zile, ultimii 7 km. spre Amara au fost udati de o ploaie belicoasa care ne-a inmuiat bine de tot.


E o buna ocazie sa le multumesc celor de la Hotel Parc unde am fost cazati pentru ca am avut caloriferele pregatite sa ne usuce hainele. A fost chiar un pic prea mult, pentru ca am ajuns sa dormim cu geamurile deschise, desi afara erau cel mult 5 grade.


Dupa o noapte foarte scurta (adunarea de dimineata a fost la ora 7:30) dar odihnitoare, am constatat cu tristete ca ziua de sambata nu s-a mai anuntat ingaduitoare cu noi.

Vremea mohorata, vantul si ploaia pe alocuri facand unele persoane (printre care, spre rusinea mea, si eu) sa se retraga o bucata de drum la adapostul masinilor de asistenta.


Spre admiratia mea marea majoritate a participantilor nu au renuntat dupa aceasta proba de determinare. Din acest motiv la prima oprire am dat bicicleta jos din suport, si echipat ca de iarna m-am alaturat din nou grupului.


Va recomand, din proprie experienta sa nu va imbracati niciodata gros cu haine de ploaie peste. Veti obtine, ca mine, efect de sauna, motiv pentru care desi ploaia nu a patruns am reusit sa ud 3 straturi de haine. Astfel, dupa Harsova, in cadrul pauzei de pranz am fost nevoit sa schimb toate hainele ude pe unele uscate.

Conditiile meteo nu s-au schimbat nici de la Harsova, insa pentru prima data vantul si-a schimbat directia, incepand in sfarsit sa bata din spate. Grupul a inceput sa faca progrese remarcabile, viteza medie crescand de la 20-22 km/h la 30-35 km/h.


Ultimii 30 km s-au parcurs chiar cu o media de 35-40 km/h, lucru remarcabil tinand cont ca au fost oameni care au mers pe MTB, biciclete de treking, tandem, nu doar cursiere. Am ajuns astfel la intrarea in Constanta in jurul orei 18:15, cu aproximativ 45 minute mai devreme decat era estimat.


Cateva lucruri admirabile care merita tinute minte:

-nu conteaza varsta. Au existat participanti de 17 ani dar si de 72 ani (mi-as dori ca acum sa am conditia fizica a domnilor de 60 sau 70 ani care au participat la acest mars). Jos palaria.
-nu conteaza handicapul. Trebuie sa remarc prezenta pe tandem a lui Florin care este nevazator.
-nu conteaza performanta. Apreciez intelegerea ciclistilor "de meserie" care au avut rabdarea sa mearga in ritmul celorlalti, astfel ca desi plutonul se intindea uneori pe mai bine de 3 km, ne regrupam in mod regulat.
-nu conteaza bugetul sau materialul tehnic.


Acestea sunt de fapt mesajele acestui mars. Bicicleta este pentru oricine. Nu conteaza varsta, starea fizica ori bugetul.


Bicicleta este mijlocul de transport care a creat in premiera mobilitate omenirii, a contribuit in mare masura la intarirea relatiilor sociale. In acelasi timp este unul din cele mai eficiente mijloace de transport (ma refer aici la formula fizica a randamentului). Este cu siguranta nepoluanta si acest aspect trebuie din nou si din nou intarit.


Bicicleta nu trebuie interzisa, cu atat mai mult in orase congestionate de trafic si gatuite de poluare. Ea trebuie incurajata. Pe langa reducerea poluarii creaza conditie fizica celor din sa. Mens sana in corpore sana, remember?


O bicicleta iti permite sa ajungi mai repede la birou decat cu masina, costa mai putin decat carburantul folosit anual pentru drumul pana la serviciu sau pana la "paine".


Un oras cu biciclete multe este un oras mai sanatos. Un oras mai sanatos are oameni mai sanatosi. Oamenii mai santosi fac copii mai sanatosi.


Mai trebuie oare adaugat ceva?

Putintica rabdare...

Nu știu voi cum stați cu nervii, însă eu am cam ajuns sătul de unele aspecte ale vieții din București, mai ales dacă esti ciclist.

De exemplu:

- benzile de biciclete sunt puse cum nu se putea mai prost (fie in locuri pe unde nu prea ai ce căuta sau cum ajunge, cum e cazul pe Splai, fie pe trotuare de juma' de metru lățime unde oricum nu încapi și te mai înjură și pietonii, fie se termină brusc în vre-o cabină telefonică, stâlp de electricitate și exemplele pot continua).

- mașinile parcate pe trotuare fie peste benzile de biciclete, fie chiar pe colț blocând accesul pe trotuar (mai ales acolo unde bordura este coborâtă pentru a putea urca bicicleta, căruciorul, scaunul cu rotile sau altele) și în general cei care parchează complet ignoranți față de restul lumii de parcă nu ar mai exista nimeni în afară de ei pe stradă. Mă enervează de fapt toți mitocanii și toate mitocăniile de pe stradă.

- polițiștii pentru că par în plus de cele mai multe ori, de parcă sunt plătiți din buzunarele noastre să stea și eventual să fie luați la mișto de cei din jur. Pentru că deși în fața lor, sub nasul lor, se întamplă contravenții zi de zi nu iau nici o măsură. Am ajuns să nu-i mai suport.

- câinii comunitari, care umbla nestingheriți prin orașul ăsta și lipsa de implicare din partea autorităților. 

Mai sunt și multe altele însă vreau totuși să încerc și o notă optimistă.

Apreciez spre exemplu inițiativa Primăriei Generale de a aloca benzi dedicate pentru RATB, Ambulanță, Poliție (sper doar ca nu se va întâmpla ca pe Kogalniceanu unde circula cine vrea, din nou Poliția să trăiască !) și de a interzice parcarea pe prima bandă acolo unde strada are 2 benzi pe sens.

Aștept cu foarte mare interes un plan coerent legat de pistele de biciclete astfel încât sa știu ca pot ajunge în siguranță din orice punct A in orice punct B.

Până atunci mă mai crizez un pic.

Rușinos?

Se vorbește mult despre salvarea planetei, despre "verde", despre mijloace de transport nepoluante, despre criza, despre trafic, despre alegeri, despre nesimițirea la români si așa mai departe.

Deși multă lume se declară îngrijorată de agravarea climei, în continuare orașele sunt sufocate de coloane de mașini care nu înaintează cu mai mult de 3 km/h, mult mai încet chiar decât mersul pe jos, însă se încapațânează sa facă același lucru zilnic.

Fățărnicia oamenilor este de cele mai multe ori mai presus de crezuri, de eficiență, și evident de bun-simț.

Mersul pe bicicletă sau mersul pe jos este pentru mulți rușinos. De ce? Eu personal nu cunosc raspunsul însa am auzit mult prea des, chiar de la cunoscuți, întrebări de genul: "Nu fac mă ăștia pe drum mișto de tine cu casca aia în cap?" sau "De ce vii mă pe bicicletă la birou, n-ai bani de benzină?" 

Nu pot înțelege asemenea păreri și nici nu vreau să încerc pentru că timpul meu e mult prea important pentru mine.

De aceea prefer poate să fac 20 minute pe drum spre birou în loc de 1 oră. Chiar și cu riscul de a mă face de râs. 

Reflexii rutiere - 25.08.2008

Mi-am propus acum ceva timp să discut despre un subiect foarte mult discutat si răsdiscutat dar care inevitabil se află la ordinea zilei în primul rând pentru că ne ocupă foarte mult timp.

Cu toții constatăm că în România se circulă prost, că nici șoferii nu sunt cei mai civilizați, că drumurile sunt cum sunt și așa mai departe. De circulația din București nici nu mai este cazul să dezbatem, se pare că s-a ajuns la un fel de resemnare pe această temă.

Este însă oare normal să ne resemnăm?

Eu unul propun să ne înpotrivim acestei atitudini și să ripostăm.

Ca început aș vrea să identificăm cauzele proastei circulații din țară și din capitală, pentru că până la urmă coincid.

Să le luăm pe rand:

 1.Infrastructura. Adică lipsa ei. Ce înteleg eu prin infrastructură? Șosele în primul rând. O să ziceți că din astea avem. Avem, dar cum arată ele? Foarte multe nu au marcaje, așa că nu numai că noaptea e foarte periculos să circuli pe ele, dar cum poți să te încadrezi pe o bandă dacă nu știi care anume este aceasta, cum poți să faci preselectarea înaintea unei intersecții dacă nu există maracaje, cum poți știi dacă poți efectua o depășire sau o întoarcere, etc.

Autostrăzile sunt puține, adică două. Lipsa lor duce la un timp mai mare petrecut pe drum, drumurile naționale sunt de multe ori destul de înguste, aglomerate de vehicule de transport greu pentru că acesta nu poate fi preluat de arterele mari, apare nevoia multor depășiri, nervi în trafic, nerăbdare, riscuri asumate și multe accidente, unele foarte grave.

Indicatoarele sunt după părerea mea una din cele mai acute probleme, cu atât mai mult în orașe, mai ales București. Sunt indicatoare lipsă cu sutele. Sunt indicatoare acoperite de colaci de cabluri care atârnă grotesc de pe stâlpi și din cauza cărora nu poți știi dacă ești pe sens interzis, dacă există vreo trecere de pietoni, pe care nici marcajele nu o semnalizează sau alte situații potențial periculoase. O nouă “modă” la noi este amplasarea exagerată de indicatoare pe același stâlp, chiar în fața semaforului astfel făcând imposibila observarea culorii semaforului exceptând situația în care ești deja ajuns în dreptul acestuia. Tot legat de semafoare mai există un prost obicei pe meleagurile noastre mioritice. Semafoarele cu becuri arse. Stai și te uiți la el încercând să îți dai seama dacă poți trece sau stai.

Locurile de parcare sau lipsa acestora care determină multi șoferi să încalce semnificația indicatoarelor de Oprire sau Staționare Interzisă sunt o altă justificare a stării de fapt.

 2.Șoferii. Da, noi șoferii suntem de asemenea responsabili de traficul foarte greu suportabil. De ce? Faceți-vă fiecare dintre voi o analiză sinceră a modului în care alegeți să vă deplasați din punctual A în punctul B. Câti dintre noi nu aleg să treacă pe roșu sau să forțeze galbenul, chiar și atunci când semaforul este vizibil? Sau câti aleg să intre în intersectii blocate deși e clar ca nu au unde să se ducă și deși intersecțiile au marcaje clare în acest sens? Sau câti din noi aleg să depașească pe linie continuă, să depășească coloanele ca mai apoi sa blocheze și sensul opus și să forțeze reintrarea în coloană. Bunul simț la volan este o altă lacună pe care o avem în această țară. Neasumarea responsabilității, injuriile care degenerează uneori chiar în violență, nerespectarea indicatoarelor (de cele mai multe de ori cele de Oprire sau Staționare Interzisă). Flash-urile insistente adresate mașinilor din fața care însa depășesc vehicule mai lente și care din acest motiv nu au unde sa revină pe prima bandă sunt foarte dese la noi și daca ai “norocul” să dai chiar peste un adevărat “gentleman” eventual îți mai taie și fața pentru a pune o frână violentă, asta pentru nu are cum să te înjure altfel. Foarte mulți dintre noi aleg din ce în ce mai mult sa mearga pe linia de tramvai chiar prin stațiile acestuia. Sa îi înțelegem, poate că se grăbesc. Evident, sunt sarcastic.

 3. Poliția.Pentru că nu dă suficient de multe amenzi. Pentru ca nu este mult mai prezentă in trafic, nu doar pentru a “vâna” vitezomani și pentru a-și face norma de amenzi cu mașinile parcate ilegal. Aceeasi Politie dirijează mașinile pe linia de tramvai cu refugiu în loc să-i sancționeze, încalca chiar prin proprii agenți regulile de circulație deși aceștia nu sunt în misiune, încă primește prin aceeași agenți stimulente pentru a trece cu vederea încălcările Codului Rutier, nu amendează șoferii care încurcă traficul prin blocarea intersecțiilor sau prin alte metode și în primul rand pentru că nu prea mai este luată in serios. Degeaba avem legi și uneori chiar și norme de aplicare (din nou sunt sarcastic). Până când șoferii nu se vor teme cu adevărat de amenzi vom avea în continuare același comportament din partea șoferilor indisciplinați.

 4. Autoritățile. Pentru că nu au nici o strategie clară și coerentă pentru rezolvarea problemelor de mai sus, pentru că nici măcar nu dau semne că ar fi înțeles care sunt principalele cauze ale problemelor din trafic, pentru că realizează 5 km. de autostradă pe an, pentru că nu monitorizează îndeaproape lucrarile ce se desfășoară în trafic, de la durata acestora până la modul în care sunt acestea semnalizate (a se citi nu sunt semnalizate în cazul în care nu există vreun copăcel prin preajmă ca să pună niște crenguțe din el pe post de semnalizare), pentru că nu există o colaborare clară cu nici o companie care să răspundă de starea drumurilor (nu mă refer doar la starea asfaltului ci și la monitorizarea prezenței indicatoarelor, funcționării semafoarelor, prezența marcajelor etc.) și pentru că în general ia măsuri de ochii lumii sau a presei și tot ia măsuri și noi tot nu vedem lucruri îndreptându-se într-un ritm acceptabil. 

Toate cele de mai sus tin de fiecare din noi de la felul în care ne comportam noi înșine până la modul în care ne manifestam dorința de schimbare în locul resemnării. Primul pas ar fi să încercăm fiecare să schimbăm câte ceva la noi (indifernt dacă suntem șoferi, politiști sau persoane de decizie în cadrul autoritățile locale).